„Dacă este un război al civilizației, ei bine, sper că
civilizația din Ucraina va pierde”, a declarat, pentru Vocea Europei, Marcel de Graaff, un deputat olandez de
extremă dreapta, dintr-un studio de televiziune aflat chiar în interiorul
Parlamentului European, în octombrie anul trecut, relatează Politico.
Parlamentul European, FOTO arhivă, Profimedia
„Ucraina trebuie să devină o zonă-tampon demilitarizată”, a susținut Maximilian Krah, un politician de extremă
dreapta din Germania, adresându-se celorlalți patru participanți la discuţia
din studio.
Dezbaterea a fost
organizată de Vocea Europei, un post despre care autoritățile cehe și belgiene
au declarat, în martie, că este un paravan pentru propaganda și dezinformarea
rusească.
În timp ce se
alăturau postului online, mai mulți legislatori au respins perspectiva aderării
Ucrainei la UE, au dat vina pe Ucraina pentru începerea războiului, au vorbit
despre nivelul de corupție din Ucraina și despre dificultățile cu care se
confruntă Ucraina pe linia frontului și au făcut presiuni pentru discuții de
pace urgente, au pledat împotriva trimiterii mai multor arme în Ucraina, cerând
în același timp ca Ucraina să facă concesii și avertizând că conflictul ar
putea escalada periculos.
Toate aceste puncte
de discuție contravin punctelor de discuție standard ale UE și liniei ferme pro-Ucraina
pe care Uniunea Europeană o adoptă.
Europarlamentarii
care au comentat pentru Vocea Europei
Europarlamentari și
politicieni din guvernele din Europa Centrală și de Est au acordat interviuri
video canalului Vocea Europei, cu doar 351 de abonați pe YouTube și doar 60.000
de vizualizări din vara anului trecut până recent.
O analiză realizată
de Politico a tuturor celor 50 de videoclipuri de pe canalul YouTube al Vocii
Europei a arătat că 16 membri ai Parlamentului European s-au angajat în
discuţii cu acest canal, toți de extremă dreapta.
Astfel, începând cu
luna august a anului trecut, Vocea Europei a organizat dezbateri și interviuri
individuale cu următorii europarlamentari: Krah și Joachim Kuhs din Germania,
Patricia Chagnon, Thierry Mariani și Hervé Juvin din Franța, Marcel de Graaff
din Olanda, Matteo Gazzini și Francesca Donato din Italia, Miroslav Radačovský
și Milan Uhrík din Slovacia, Jaak Madison din Estonia, Hermann Tertsch și Jorge
Buxadé din Spania, Ladislav Ilčić din Croația, Anders Vistisen din Danemarca și
Tom Vandendriessche din Belgia.
Îngrijorări legate
de alegerile europarlamentare
Parlamentarii și-au
exprimat îngrijorarea în ultimele luni cu privire la amploarea influenței
rusești în cadrul instituțiilor UE cu doar câteva luni înainte de alegerile
europene din iunie.
„Riscul pentru viitoarele alegeri europene este că jucători
de rea credinţă, precum Rusia, vor încerca să se amestece în spațiile online
ale oamenilor atunci când aceștia au garda jos”, a declarat Jiore Craig, senior fellow pe probleme de
integritate digitală la Institutul pentru Dialog Strategic, un ONG care se
ocupă de dezinformare.
De la aceste
dezvăluiri, YouTube a eliminat de pe site-ul său zeci de videoclipuri filmate
în Parlament pentru că s-a încălcat politica sa privind conținutul înșelător.
Premierul belgian
Alexander de Croo a susținut că europarlamentarii care au exprimat opinii care
contravin punctului de vedere susţinut ferm de Uniunea Europeană au fost
plătiți de organizația Vocea Europei, însă nu există nicio dovadă că ei au luat
bani pentru aceste apariții.
Ce au spus unii
europarlamentari
Europarlamentarul Marcel
de Graaff din Olanda a respins acuzațiile că a fost plătit de Vocea Europei atunci
când a declarat, în cadrul dezbaterii din octombrie: „Cea mai bună modalitate de a obține pacea este ca ucrainenii să se
predea”.
Thierry Mariani, din
Franța, a acuzat UE că a declanșat evenimentele care au dus la invadarea
Ucrainei de către Rusia, prin semnarea unui acord comercial cu Ucraina în urmă
cu un deceniu. „Unele țări vor doar să
distrugă Rusia, ceea ce este în primul rând imposibil și nu este în interesul
țărilor noastre”, a spus el.
Eurodeputatul Thierry Mariani, foto arhivă
În cadrul unei alte
dezbateri de la Vocea Europei, deputatul francez Hervé Juvin a susținut că, cu
cât Occidentul furnizează mai multe arme Ucrainei, „cu atât mai mult Putin trebuie să împingă spre Vest”, iar Krah Kuhs
din Germania a sugerat că Ucraina ar trebui să renunțe la teritoriile din estul
țării și că orice idee de aderare a Kievului la UE este „doar propagandă”.
Nu toți
eurodeputații intervievaţi de Vocea Europei au adoptat, însă, poziții pro-ruse.
Eurodeputatul spaniol de extremă dreapta Tertsch a declarat că Putin trebuie accepte
inversarea raporturilor de forţă în orice viitoare negocieri de pace și a
adăugat că este foarte ușor de înțeles de ce țările din Europa Centrală și de
Est nu au încredere în liderul rus. Contactat de POLITICO, Hermann Tertsch din
Spania a declarat: „Sunt probabil cel mai
notoriu antiputinist din politica spaniolă”.
Europarlamentarul
estonian Jaak Madison a declarat pentru Politico faptul că i-a spus
intervievatorului canalului: „Rusia este
inamicul nostru și trebuie să dăm arme Ucrainei. Ei nu au încercat să mă
convingă că mă înșel”, a spus el.
Cine este Vocea
Europei
Creată în Olanda în
2016 și acuzată în 2018 că servește interesele Rusiei, Vocea Europei a intrat
în pauză o perioadă, dar şi-a reluat activitatea în mai 2023, publicând şi
difuzând opinii pro-Kremlin, ulterior schimbându-și brandul și publicând pe platforma
X.
Autoritățile cehe
au sancționat doi dintre directorii de la Vocea Europei, dintre care unul, oligarhul
ucrainean Viktor Medvedchuk, este cunoscut ca vechi prieten al liderului rus
Vladimir Putin.
Cei mai mulți
dintre deputații europeni au declarat că nu-și amintesc cine i-a invitat la
dezbateri, cum au fost contactați sau cine i-a intervievat, față în față, în
birourile lor parlamentare.
În timp ce Vocea
Europei s-a prezentat ca fiind un organ de presă, a rămas neclar cine sunt toți
editorii și jurnaliștii care lucrează pentru el.
„Nu cer CV-ul fiecărui jurnalist înainte de a accepta un
interviu”, a declarat Thierry
Mariani, când a fost întrebat despre cine l-a invitat la dezbatere. Patricia Chagnon,
colega sa de extremă dreapta, a declarat, de asemenea, că nu-și putea aminti
numele fiecărui jurnalist, inclusiv al celui care avea „un accent puternic” și
care lucra pentru Vocea Europei. Cu toate acestea, ea i-a cerut moderatorului
Chris Tomlinson să îi trimită cartea de identitate înainte de a accepta să se
întâlnească cu el pentru o altă dezbatere.
„Nu știu cine este
Vocea Europei”, a declarat eurodeputatul slovac Radačovský, care a acordat un
interviu individual în care a făcut apel la pace, când a fost abordat la
Bruxelles. Când a fost întrebat în ce condiții ar trebui să se întâmple pacea,
Radačovský a sugerat că lucrează pentru binele comun al întregii omeniri și a
plecat.
Joachim Kuhs,
europarlamentarul german de extremă dreapta, nu l-a numit pe Chris Tomlinson,
dar a declarat că nu știa că interviul va fi pentru Vocea Europei, spunând că
avea impresia că va fi pentru European Conservative.
Chris Tomlinson,
care a lucrat ca jurnalist la blogul american de extremă dreapta Breitbart și a
scris în trecut pentru revista European Conservative din Bruxelles, a refuzat să
comenteze.
Canal de propagandă
rusă
Potrivit unei
declarații a serviciilor secrete cehe, „conținutul
postului Vocea Europei a fost controlat și finanțat direct de Federația Rusă.
Banii de la Moscova au fost, de asemenea, folosiți pentru a plăti anumiți
reprezentanți politici pentru a distribui opiniile propagandei ruse… Unul
dintre obiective a fost încercarea de a influența alegerile pentru Parlamentul
European”.
Expertul în dezinformare
Kalenský a declarat că impactul cumulativ al campaniilor de dezinformare este
ceea ce le face periculoase în timp, comparându-le cu eroziunea unei pietre. „Dacă
ar fi căzut o singură picătură o singură dată, nu ar fi făcut nicio diferență,
dar efectul cumulativ al atâtor picături care cad timp de atâția ani este cel
care face gaura în piatră”, a descris el metaforic modelul după care
funcţionează propaganda rusă.
