Cu o investiție de un
miliard de dolari, România reintră pe piața europeană de magneziu, dominată
într-un procent de 90% de chinezi
FOTO Shutterstock
În premieră în ultimii zece ani, se va deschide o nouă exploatare de magneziu în Europa, chiar în România, scrie „Financial Times“. Zilele trecute, autoritățile de la București au acordat licența companiei Verde Magnesium, firmă din București aparținând fondului de investiții american Amerocap.
Verde Magnesium, scrie „Financial Times“, intenționează să investească un miliard de dolari într-o mină dezafectată de magneziu de lângă Oradea, urmând să construiască instalații de procesare alimentate cu energie regenerabilă. De asemenea, compania intenționează să recicleze și aluminiu. Este vorba despre exploatarea zăcământului de brucit din Budureasa, județul Bihor, cu obiectivul de a produce prima tonă de magneziu metalic în România până în 2027 și cu ținta de a atinge o capacitate de producție de 90.000 de tone pe an până în 2032-2034. Mina din Bihor a fost închisă în 2014, la acel moment fiind ultima funcțională din Europa. Exploatarea era gestionată de firma Geoasset, conform bihorjust.ro, în spatele căreia se afla Sorin Ovidiu Vântu și care este în procedură de insolvență, iar din februarie 2020 i-a fost retrasă și licența de extracție și prelucrare a calcarului cu brucit.
În funcție de evoluția capacității de producție, proiectul este prezentat ca urmând să creeze până la 1.000 de locuri de muncă directe și până la 10.000 de locuri de muncă indirecte. Compania se prezintă ca urmând să fie producătorul principal de magneziu metalic (Mg) al UE, oferind Europei o alternativă de aprovizionare internă pentru cererea sa, care este în prezent 100% importată.
Concurența chineză
Uniunea Europeană importă peste 90% din magneziul necesar din China, acesta fiind esențial pentru producția de aliaje ușoare de aluminiu, folosite la vehicule și ambalaje. În afară de cea de la Budureasa, ultimele două mine europene care produceau magneziu, una din Norvegia și cealaltă în Franța, au fost închise în 2001, unul dintre motive fiind tocmai competiția importurilor ieftine din China.
Bernd Martens, președinte al Verde Magnesium și fost director la Audi, a declarat pentru „Financial Times“ că mina și uzina din România vor ajuta UE să-și atingă obiectivul unei independențe mai mari în privința metalelor vitale pentru tranziția verde.
Potrivit informațiilor CursDeGuvernare, Verde Magnesium SRL a avut in ultimii 2 ani cifre de afaceri de 2,1 și 4,3 milioane de lei , cu beneficiar 100% compania VERDE MAGNESIUM LLC. Concesiunea va fi susținută financiar de compania americană de capital privat Amerocap.
Ce mai poate exploata România
În martie 2023, Ursula von der Leyen a prezentat un plan de reducere a dependenţei UE de materiile prime necesare în industria tehnologică. În esență, Comisia Europeană a cerut ca mai multe minereuri şi minerale să fie extrase din Uniunea Europeană, în loc să fie importate din China.
Legea materiilor prime critice prevede un tratament special pentru proiectele care sunt considerate „strategice”. Proiectele strategice vor beneficia de un proces de autorizare mai „fluid” și mai „previzibil”, în prezent autorizarea fiind una dintre principalele piedici pentru proiectele miniere europene. În plus, acest tip de proiecte pot fi sprijinite cu fonduri europene.
Cea mai recentă listă europeană privind materiile prime importante, realizată în 2020, cuprinde 83 de elemente, dintre care 30 au rămas pe lista de materii prime critice esențiale pentru dezvoltarea UE, deoarece sunt expuse unui risc mai ridicat privind sursa de aprovizionare și exercită un impact mai important asupra economiei, comparativ cu majoritatea celorlalte materii prime.
Potrivit unor estimări, valoarea resurselor minerale europene neexploatate aflate la o adâncime de 500-1.000 de metri este de aproximativ 100 de miliarde de euro.
Cu toate că România nu știe exact ce resurse de materii prime critice are, o analiză ajunsă pe masa Guvernului arată că există indicii privind existența acestora pe teritoriul țării. Mai exact, vorbim de nisipuri cuarțoase, grafit, minerale de bor, fosforite, crom, magneziu, germaniu și telur, stibiu (antimoniu), wolfram (tungsten) și pământuri rare (TR), cobalt, indium, niobium, gallium și minerale din grupa platinei, dar ultimele cinci cu perspective mai reduse de descoperire și exploatare efectivă.
