În
vreme ce București și Cluj au depășit deja media UE, conform
cifrelor oficiale, România are și cele mai sărace zone din
întreaga uniune. Trei reputați economiști analizează pentru
„Adevărul” situația României, țara în care, potrivit
Eurostat, trăiesc cei mai mulți oameni expuși riscului de
sărăcie din UE.
Opulența și sărăcia se regăsesc uneori la doi pași. FOTO: Arhivă Adevărul
Economia
României a crescut spectaculos în ultimii ani, de la intrarea în
Uniunea Europeană, din 2007. În 2006, România avea un PIB de 97,7
miliarde de euro, pentru ca în 2023 să ajungă la 320 de miliarde
de euro. Creșterea, altfel impresionantă, este însă departe de a
fi distribuită uniform. Campioane sunt orașe ca București, Cluj,
Sibiu și Oradea, în timp ce multe altele se confruntă în
continuare cu o sărăcie ce amintește de altă epocă.
Trei
reputați economiști, unul dintre ei și sociolog, analizează
pentru „Adevărul” situația României, o țară practic ruptă
în două. Concluzia e una singură: avem, în fapt, două Românii,
dar cea mai mare parte a țării se zbate într-o situație de
neinvidiat. De altfel, același lucru îl spun cifrele Eurostat,
arată că, pe lângă faptul că românii sunt cei mai expuși
riscului de sărăcie din UE, România continuă să aibă cel mai
mare decalaj între cetățenii cu cele mai mari venituri și românii
cu cele mai mici venituri.
Ciprian
Dascălu, economist șef la BCR, e considerat unul dintre cei mai
buni specialiști în prognoze macro-economice. În opinia sa,
România s-a dezvoltat inegal din mai multe motive. Așa s-a ajuns ca
Bucureștiul și Clujul să depășească deja media UE la un capitol
important.
„Diferențele,
în mare parte, sunt istorice. Discuția relevantă e că s-au
adâncit în timp. Și țin până la urmă de accesul și calitatea
serviciilor publice. PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare
în București este 198% din media Uniunii Europene pentru anul 2021.
Zona metropolitană București-Ilfov la 171%. Celelate zone
metropolitane raportate la media UE pentru anul 2021: Cluj-Napoca
104%, Timișoara 95% Craiova 57%, Constanța 81%, Iași 62%, Galați
51%, Brașov 83%, Ploiești 73%”, spune Dascălu.
El
a explicat și de unde vin performanțele economice ale Bucureștiului
și Clujului, dar și cum au ajuns cele două să aibă un rating
superior României.
„În primul rând, nivelul de trai menționat
anterior și implicit posibilitatea de a colecta taxe de la o forță
de muncă cu venituri superioare, ceea ce asigură sustenabilitatea
la nivelul veniturilor bugetelor locale și constrângeri mai mici în
a putea rambursa împrumuturile”, explică Dascălu.
Opt orașe produc 80% din creșterea economică
Dezvoltarea
inegală a României îl preocupă și pe Daniel Sandu. Cercetător
la universitățile germane TU Chemnitz și Hertie School of
Governance și afiliat Institutului European Universitar din
Florența, Sandu este în primul rând sociolog, dar și economist,
iar de-a lungul anilor a lucrat inclusiv pentru Banca Mondială.
El
amintește prăpastia dintre mai bogate orașe ale României și
restul. „Avem o diferență magnifică între orașele mari, cele
7-8 cele mai mari orașe din România și restul țării. E o
cercetare la Banca Mondială acum câțiva ani care spunea că
creșterea economică înregistrată în România din 2007, deci de
la intrarea în UE până în 2020 sau 2021, 80% din creșterea
economică a fost concentrată în aceste 8 localități”, arată
Sandu.
Faptul
că există 7-8 oaze de prosperitate arată că se poate obține
performanță economică și în România. În schimb, dacă
celelalte localități suferă, vina aparține deopotrivă guvernelor
care s-au succedat și nu au reușit să găsească soluții, dar și
autorităților locale.
„Asta se
întâmplă în primul rând faptului că nu a existat un plan, nu
există niciodată un plan al guvernelor de a spune «Vrem să
dezvoltăm această zonă. Deci vom face niște acțiuni, un cadru,
un plan ca să dezvoltăm această zonă»”, mai spune el.
Practic,
României îi lipsesc încă argumentele. „E un mod de a face
lucrurile care este foarte atipic pentru Uniunea Europeană și care,
din păcate, este foarte dificil de înlăturat fără un stat mai
puternic, cu instituții mai bine finanțate și echipate cu oameni
mai bine pregătiți, mai bine plătiți”, încheie Sandu.
„Restul țării e abandonat”
Analistul
Adrian Negrescu este la fel de categoric. O spune cu subiect și
predicat: o parte a țării e practic abandonată.
„Din păcate,
România se enclavizează economic pe zi ce trece. Sunt poli de
creștere economică ce reprezintă un indicator semnificativ legat
de evoluția economiei: București, Ilfov, Cluj, Sibiu, Timișoara,
chiar și Iași. Sunt locuri în care economia crește și inclusiv
veniturile salariaților sunt pe un plus semnificativ. Însă restul
țării e abandonat. Mai mult de 80% din România e formată din
oameni care trăiesc de pe o zi pe alta, cu salarii ridicole, cu
firme care se zbat să supraviețuiască și cu o economie la pământ.
România e ca o mașină cu două viteze. Merge mai mult in marșarier
decât să accelereze spre o evoluție economică pozitivă”, se
exprimă Negrescu.
„E
o anomalie statistică. Și știți de ce? Pentru că România se
enclavizează economic din ce în ce mai accentuat. Politicienii ne
spun că stăm bine la PIB pe cap de locuitor, iată ce se întâmplă
în București și Cluj, dar uită să ne zică și că Vaslui e cel
mai sărac județ din Europa. Sau că dacă ieși din București, la
cinci minute distanță vei descoperi zone de sărăcie lucie, mai
ceva ca în anii 90”, adaugă el.
Soluțiile
sunt simple. Totul pornește de la faptul că este nevoie de
investiții și programe ample, de o mai bună capitalizare și de
acces la credite pentru companiile private și pentru populație și
în general de o politică coerentă, de investiții în
infrastructură.
