Gestapo-ul, poliția secretă al celui de-al Treilea Reich, înființată
la 26 aprilie 1933, a încercat să atragă inclusiv evrei în structurile sale
criminale.
Freddie Knoller FOTO BBC
Freddie
Knoller (1921 – 2022 ) a ajuns de trei ori sub ocupație nazistă, tot fugind în
mai multe țări europene.
Evreu s-a născut la Viena în 1921, mai având doi frați, pe Eric
și Otto. După ce Germania a anexat Austria, antisemitismul față de evrei a
devenit și mai răspândit. Părinții lui Freddie au decis să nu se mute, dar au
insistat ca fiii lor să se mute. Freddie a plecat de acasă la vârsta de 17 ani,
în Belgia. Eric a emigrat în SUA, iar fratele său Otto s-a mutat în Olanda.
Freddie s-a refugiat în Anvers. Când naziștii au invadat
Belgia în mai 1940, Freddie a decis să călătorească pe jos spre Franța. Cu
toate acestea, la graniță, Freddie a fost arestat și plasat într-un lagăr de
internare francez pentru străini inamici, St. Cyprein.
Condițiile erau
îngrozitoare, iar bolile endemice erau răspândite. În timpul nopții, Freddie a
reușit să scape din lagăr și a mers pe jos 10 kilometri până când a ajuns la
mătușa și unchiul său din Galliac. În ciuda siguranței pe care o oferea Franța
neocupată și a protestelor familiei sale, Freddie a decis să se aventureze la
Paris.
Aici, a trăit sub o identitate falsă, Robert Metz, născut în
Alsacia-Lorena. În cele din urmă, a ajuns pe mâna Gestapou-lui.
„Am văzut doi bărbați în civil venind spre mine. Amândoi aveau
pălării pe cap și haine lungi de piele, și i-am recunoscut imediat: trebuiau să
fie de la Gestapo”, își aminteștea Knoller într-un interviu pentru BBC.
Se întâmpla în iulie 1943, când Knoller, în vârstă de 22 de ani, a
fost arestat și dus la sediul Gestapo-ului. Într-o cameră mare, vegheată de un
portret al lui Hitler, a fost interogat de un ofițer. „În timp ce vorbea, am
văzut pe biroul lui un model de cap uman, din ipsos; m-a văzut uitându-mă la el
și a spus «A, modelul ăsta, ăsta e capul unui evreu, am fost învățați să-i
recunoaștem pe evrei după structura craniului”, povestește Knoller. „S-a
ridicat apoi de la birou, a venit în spatele meu și mi-a luat capul în mâini,
urmându-i conturul. Nu mi-e rușine să spun că am făcut pe mine, pentru că eram
convins că voi fi demascat ca evreu.”
A spus însă „O, da, văd că tu provii dintr-o familie germană bună,
și cred că ar trebui să te alături organizației noastre ca interpret. Vei
câștiga foarte mulți bani și vei putea să lucrezi cu propriul tău popor.”
„M-am simțit extraordinar, zâmbeam în sinea mea… «Ce aventură,
să scap de Gestapo, iar ei să dorească să lucrez pentru ei».
Era o ofertă pe care Knoller n-avea de gând să o accepte. Cu ajutorul
unui prieten a ajuns la liderul Rezistenței Franceze. S-a dus să trăiască în
munți în apropiere de Figeac, în sudul Franței. „A fost o mare bucurie pentru
mine să lupt împotriva dușmanilor în loc să iau bani de la el“. Aici a învățat
să tragă cu arma și să folosească explozibile pentru deraierea trenurilor.
Trădat de o franțuzoaică
Ajutând Rezistența Franceză, s-a îndrăgostit de o localnică pe
nume Jacqueline. Însă după o ceartă, fata l-a trădat. Tănărul a fost astfel
capturat de jandarmi. A fost din nou interogat, torturat pentru informații
despre grupul de rezistență. Când n-a mai putut suporta durerea, Knoller a
cedat și a recunoscut că este evreu. Așa că a fost predat Gestapo-ului.
Freddie Knoller FOTO www.holocaust.org.uk
A fost trimis la Auschwitz, unde a rămas până aproape de sfârșitul
războiului. A avut norocul de a nu ajunge în camerele de gazare, fiind
repartizat într-un grup de muncă.
În ianuarie 1945, rușii înaintau spre Auschwitz, iar
naziștii au decis să golească lagărul. Freddie s-a alăturat celorlalți deținuți
care au fost forțați să stea la rând în zăpada înghețată din ianuarie. Li s-a
spus să mărșăluiască, iar dacă se opreau, urmau să fie împușcați. Acesta a fost
începutul marșului morții lui Freddie.
Freddie a ajuns în cele din urmă într-un nou lagăr,
Dora-Nordhausen, unde fabricarea rachetelor a continuat sub munții Harz.
Pe măsură ce armata americană se apropia, Freddie a fost
mutat din nou în lagărul de concentrare Bergen-Belsen. În acest moment,
aprovizionarea cu alimente și apă în lagăr fusese complet oprită și mulți
dintre ei au pierit.
La 15 aprilie 1945, armata britanică a intrat în
Bergen-Belsen, iar Freddie a fost eliberat. La scurt timp după aceea, Freddie
s-a alăturat unui grup care a mers la fermele din apropiere și să caute hrană.
Când au ajuns la o fermă, grupul a început să caute de mâncare, fără permisiunea
fermierului și a soției acestuia.
În timp ce căuta, Freddie a găsit o
fotografie mare a lui Adolf Hitler în spatele unui dulap și a distrus-o cu un
cuțit. S-a întors și l-a văzut pe fermier, furios și strigând insulte
antisemite la adresa lui. După tot ceea ce a îndurat și după ura pe care a
primit-o de la alții, evreul l-a înjunghiat pe fermier.
Freddie s-a întors în Franța, unde a fost găsit de fratele
său, Eric, care acum era soldat american. De la Eric a aflat că părinții săi
fuseseră deportați la Theresienstadt și că celălalt frate al său, Otto,
devenise medic în New York.
Freddie s-a mutat în SUA în 1947 și a devenit
cetățean american. Tot peste ocean și-a găsit și soția, Freda, o englezoaică,
iar în 1950, după câțiva ani petrecuți în SUA, au decis să se mute în Anglia.
Knoller (stânga) cu frații și părinții săi
Până la moartea sa, în anul 2022, el a povestit experiențele
sale din timpul Holocaustului, conform biografie sale publicate pe www.holocaust.org.uk.
Abia în anul 1995 Knoller a aflat ce s-a întâmplat
cu părinții lui: fuseseră deportați de la Viena în 1942 și trimiși la
Auschwitz, unde au murit în 1944.
