Pe 22 aprilie, în 1500, navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a descoperit Brazilia. În 1724, s-a născut filosoful german Immanuel Kant, iar în 1850, poeta Veronica Micle. În 1915, a avut loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, iar in aceeași zi, dar în 1990, a început „Fenomenul Piața Universității”.
1500: Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a descoperit Brazilia.
În urma noii rute deschise de Vasco da Gama, navigatorul Pedro Álvares Cabral a fost numit în fruntea unei expediții în 1500, în jurul Africii cu scopul revenirii cu mirodenii de valoare și stabilirii de relații comerciale în India—ocolind monopolul asupra comerțului de mirodenii deținut la acea vreme de negustorii arabi, turci și italieni, potrivit Wikipedia.
Cele 13 vase ale flotei sale au navigat înspre vestul Atlanticului, iar echipajul a ajuns să debarce pe ceea ce credea inițial că este o insulă mare. Întrucât noul pământ se afla în sfera de influență portugheză, Cabral l-a revendicat în numele coroanei Portugaliei.
Pedro Álvares Cabral a explorat coasta și a constatat că această mare bucată de pământ era, cel mai probabil, un continent
Atrimis un vas înapoi pentru a-l anunța pe regele Manuel I despre noul teritoriu. Continentul era America de Sud, iar pământul revendicat de el în numele Portugaliei a căpătat apoi numele de Brazilia.
22 aprilie 1724 – s-a născut filosoful german Immanuel Kant
Considerat unul unul din cei mai mari gânditori din perioada iluminismului în Germania și unul din cei mai mari filosofi din istoria culturii occidentale, Immanuel Kant (1724-1804) a încercat să îşi înveţe studenţii cum să gândească, fără să le impună anumite opinii sau credinţe.
Immanuel Kant. FOTO Wikipedia
Atunci când îşi ţinea cursurile, urmărea să fie înţeles, motiv pentru care, alegea un student din apropierea lui, pe chipul căruia încerca să citească dacă a priceput sau nu lecția predată, se arată în volumul „Immanuel Kant: His Life and Thought” semnat de Arsenij Gulyga.
22 aprilie 1850 – s-a născut poeta Veronica Micle
Cea mai mare iubire a lui Mihai Eminescu, poeta Veronica Micle (născută Ana Câmpeanu), a venit pe lume la Năsăud, la data de 22 aprilie 1850. La vârsta de doar 14 ani, Veronica s-a căsătorit cu Ştefan Micle, profesor universitar.
Ca poetă, a debutat în 1872 în Noul curier român, sub pseudonimul Corina, cu două lucrări în proză: Rendez-vous și Plimbarea de mai în Iași.
Majoritatea poeziilor sale au fost publicate în Convorbiri literare. A colaborat cu publicații precum Columna lui Traian, Familia, Literatorul, Universul literar.
Viața sa a stat sub semnul pasiunii pentru literatură. A scris poezii de o frumusețe aparte, dar a devenit celebră în special pentru relația sa cu Mihai Eminescu, unul dintre cei mai mari poeți români, de care era profund îndrăgostită. Corespondența lor intensă, a devenit un simbol al iubirii neîmplinite și al suferinței romantice.
L-a cunoscut în 1872, la Viena, într-o perioadă în care era căsătorită, cu doi copii L-a reîntâlnit doi ani mai târziu, în 1874, la Iaşi, când s-a înfiripat relaţia lor amoroasă, una scunsă și contestată. După ce soţul Veronicăi a murit în 1879, povestea de dragoste a continuat. S-au logodit de două ori, urmând să se căsătorească în 1880, dar toţi cei din jurul lui Eminescu s-au opus. Junimiştii au denigrat-o în faţa lui Eminescu.
Relația lor s-a izbit de intrigi, infidelităţi, acuzaţii, suferinţe şi multe epistole de dragoste. Şi-au scris sute de rânduri de iubire.
Eminescu s-a refugiat în braţele altor femei. În 1887, când Veronicăi i-a apărut un volum de poezie, primul exemplar i-a fost trimis poetului cu dedicaţia: „Scumpului meu Mihai Eminescu, ca o mărturisire de neştearsă dragoste, Bucureşti, 6 februarie 1887″.
Bolnav fiind, Eminescu o implora să-l uite.
Mihai Eminescu și Veronica Micle. FOTO arhivă
După moartea lui Eminescu, distrusă de durere, Veronica s-a refugiat la mănăstirea Văratec, unde şi-a premeditat sinuciderea cu arsenic. A murit la 39 de ani, pe 4 august 1889, la fix 50 de zile de la moartea lui Eminescu.
De remarcat că, deși ea însăși a scris poezii tulburătoare, Veronica Micle a fost eclipsată, în mod frecvent, de gloria lui Eminescu și de impactul său asupra literaturii române. Cu toate acestea, lucrările ei au fost apreciate de criticii literari pentru sensibilitatea și profunzimea lor emoțională.
22 aprilie 1867 – stabilirea monedei naționale leu, ca o monedă bimetalică
Etalonul la stabilirea monedei naționale leu ca o monedă bimetalică a fost 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur. Leul avea 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, cu valori nominale de 1 ban, 2 bani, 5 bani și 10 bani, care au fost bătute în Anglia în 1867, potrivit Wikipedia.
22 aprilie 1894 – s-a născut dramaturgul, poetul și filosoful Camil Petrescu
Considerat cel mai iubit scriitor al secolului XX, romancierul, dramaturgul, doctorul în filozofie, nuvelistul și poetul Camil Petrescu trăit din plin tragismul unui război absurd, fiind înrolat pe front.
Experienţa a fost transpusă în romanul de succes, publicat în anul 1930: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.
Camil Petrescu a murit în 1957.
22 aprilie 1915 – a avut loc primul atac cu gaze asfixiante
A fost primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul Primului Război Mondial (în 1917, în jurul localității belgiene Ypres, vor fi utilizate pentru prima oară gazele toxice, iperita luându-și numele de la acest oraș.
Aproape opt decenii mai târziu, la 13 ianuarie 1993, la Paris avea să fie semnară „Convenția cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării și utilizării armamentului chimic și lichidarea acestuia”, intrată în vigoare la 29 aprilie 1997, potrivit Wikipedia.
22 aprilie 1924 – s-a născut actorul Ion Lucian
Ion Lucian s-a născut la Bucureşti. A fost un elev silitor și, spre dezamăgirea părinților și a profesorilor, a refuzat cariera de inginer și a dat admitere la Academia de Artă Dramatică, pe care a absolvit-o în anul 1945. Și-a petrecut 70 de ani din viață pe scenă, dar a părăsit această lume pe 31 martie 2012, considerându-se un învins, pentru că nu a putut să facă nimic pentru a o îndrepta.
Cunoscutul actor şi director al Teatrului Excelsior a părăsit această lume pe 31 martie 2012, considerându-se un învins, pentru că nu a putut să facă nimic pentru a o îndrepta. Artistul și-a petrecut 70 de ani din viață pe scenă.
În 2010 a plâns într-o emisiune, când a relatat că, după ce a muncit timp de 70 de ani, a fost nevoit să renunţe la pensie în favoarea salariului.
22 aprilie 1937 – s-a născut actorul, regizorul şi producătorul american Jack Nicholson
John Joseph „Jack“ Nicholson (pe numele său adevărat) a fost nominalizat la premiul Oscar de 12 ori şi a primit prestigioasa statuetă pentru „Cel mai bun actor în rol principal” de două ori, pentru „One Flew Over The Cuckoo’s Nest/ Zbor deasupra unui cuib de cuci“ şi pentru „As Good as It Gets/ Mai bine nu se poate“ (1977) şi premiul Oscar pentru „Cel mai bun actor în rol secundar”pentru filmul „Terms of Endearment/ Cuvinte de alint“, din 1983.
Jack Nicholson este unul dintre cei doi actori nominalizaţi la premiul Oscar în fiecare deceniu din anii 1960 până în anii 2000 (celălalt este Michael Cane).
Printre cele mai cunoscute filme în care a jucat se numără: „Five Easy Pieces/ Cinci piese uşoare“ (1970), „One Flew Over The Cuckoo’s Nest/ Zbor deasupra unui cuib de cuci“ (1975), „The Shining/ Strălucirea“ (1980), „Batman“, „The Departed/ Cârtiţa“ (2006) şi „The Postman Always Rings Twice/ Poştaşul sună întotdeauna de două ori“ (1946).
22 aprilie 1953, s-a născut Irinel Popescu, medicul care a introdus transplantul hepatic la nivel clinic în România
Medicul român Irinel Popescu este membru corespondent al Academiei Române, Secția de Științe Medicale din noiembrie 2013..
Irinel Popescu este cel care a introdus în România, în anul 2000, transplantul hepatic la nivel clinic, iar în anul 2008 a adus, tot pentru prima dată, chirurgia robotică în România.
De-a lungul anilor a ocupat funcții importante: director ddjunct al Direcției Sanitare a Municipiului București (1997), director al Institutului de Perfecționare Postuniversitare a Medicilor și Farmaciștilor (1998), secretar de Stat la Ministerul Sănătății în perioada (1999 – 2000), director medical al Institutului Clinic Fundeni (2000-2004), senator din partea Partidului Conservator – Președinte al Comisiei de Învățământ, Tineret și Sport (2004-2008), președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (2009) și vicepreședinte CNATDCU -Comisia Superioară a Ministerului Educației pentru acordarea titlurilor și diplomelor universitare (2006-2011).
22 aprilie 1970 – s-a sărbătorit pentru prima dată Ziua Pământului
Ziua Planetei Pământ se sărbătorește, din 1970, la data de 22 aprilie.
22 aprilie 1986 – a murit scriitorul Mircea Eliade
Mircea Eliade – savant, istoric al religiilor, filosof, eseist, romancier, autor de proză scurtă și de jurnale de călătorie, memorialist, jurnalist și profesor – s-a născut la 28 februarie/13 martie 1907, la Bucureşti.
Mircea Elidea. FOTO Arhivă
„Fiecare om vrea să fie liber în viaţă, dar toţi fug de consecinţele libertăţii lor“, spunea Eliade în „Huliganii“. S-a stins din viață, la vârsta de 79 de ani, în urma unui cancer generalizat.
22 aprilie 1990: a început „Fenomenul Piața Universității”
Pe 22 aprilie 1990, PNŢCD a organizat În Piaţa Aviatorilor din Bucureşti, un miting la care au participat 100.000 de manifestanţi. Manifestația era un răspuns la decizia FSN de a participa la primul scrutin electoral liber organizat în România după Revoluţia din 1989.
O parte dintre manifestanţi au ocupat ulterior Piaţa Universităţii şi au rămas acolo până la 13 iunie, ziua când mii de mineri au fost aduşi în Capitală pentru a înăbuşi violent protestul anti-guvernamental.
53 de zile a durat acțiunea, rămasă în istorie ca „Fenomenul Piața Universității” .
Este considerat cel mai amplu protest din istoria României şi cea mai mare manifestaţie anticomunistă din Europa de Est, după căderea Cortinei de Fier.
22 aprilie 1994 – a murit Richard Nixon
Richard Nixon s-a născut pe 9 ianuarie 1913, în Yorba Linda, California, SUA . În 1969 a devenit al 37-lea președinte al Statelor Unite, îndeplinind această funcție până în 1974.
Nixon a escaladat la început implicarea Statelor Unite în Războiul din Vietnam, însă a sfârșit prin a retrage SUA din conflict până în 1973.
Din cauza pierderii susținerii politice și a iminenței punerii sub acuzare, Nixon a demisionat din funcția de președinte pe 9 august 1974, după ce a ținut o cuvântare adresată națiunii la televiziune în seara dinainte. Nixon a declarat că demisionează pentru binele țării și a cerut națiunii să-l susțină pe noul președinte, Gerald Ford.
De altfel, Nixon a fost singurul președinte american care a demisionat din funcție.
Înainte de președinție, Nixon fusese membru al Camerei Reprezentanților din partea statului California și a Partidului Republican, și apoi senator de California și al treizeci și șaselea vicepreședinte al SUA între 1953 și 1961 în mandatele prezidențiale ale lui Dwight Eisenhower, potrivit Wikipedia
Richard Nixon. FOTO Arhivă
Al doilea mandat al lui Nixon a fost marcat de o criză în Orientul Mijlociu, dar și de o serie de dezvăluiri legate de Scandalul Watergate, potrivit Wikipedia.
22 aprilie 2005 – Televiziunea Al-Jazeera a difuzat o înregistrare cu cei trei jurnaliști români răpiți în Irak
Marie-Jeanne Ion, Sorin Mișcoci (ambii de la Prima TV) și Ovidiu Ohanesian (de la România Liberă) au fost răpiți în Bagdad, capitala Irakului pe 28 martie 2005,
Trei săptămâni mai târziu, pe 22 aprilie, Postul de televiziune Al-Jazeera a difuzat imagini cu cei trei, susținând că răpitorii cer retragerea trupelor române din Irak în patru zile, altfel vor ucide ostaticii.
Povestea lor a cutremurat întreaga țară, iar televiziunile de știri ofereau informații în permanență, care erau urmărite cu sufletul la gură.
Răpitorii au cerut în schimbul eliberării celor trei jurnaliști români și a ghidului lor retragerea celor 860 de soldați angajați în cadrul Coaliției multinaționale din Irak.
Omar Hayssam a anunțat că răpitorii, care făceau parte din Brigăzile Muadh Ibn Jabal, i-au cerut câte un milion de dolari pentru fiecare dintre cei patru, adică patru milioane de dolari pentru a-i elibera pe cei patru.
Au existat, însă, suspiciuni cu privire la complicitatea ghidului în răpirea lor. De altfel, Hayssam și Munaf au fost trimişi în judecată sub acuzaţia de iniţiere, constituire şi sprijinire a unei asocieri în scopul săvârşirii de acte de terorism şi de complicitate la săvârşirea infracţiunii de act de terorism.
Jurnaliștii români au fost eliberați pe 22 mai 2005. Preşedintele de la acel moment, Traian Băsescu, a susținut, seara, o declaraţie de presă în care a anunţat că recuperarea jurnaliştilor a fost o operaţiune 100% românească, cu implicarea SRI, SIE şi a Direcţiei de informaţii al Armatei şi că nu s-a plătit nicio sumă pentru eliberarea acestora.
