Tot pe 29 aprilie s-a înființat
Filarmonica Română, s-a născut împăratul Japoniei Hirohito, a fost eliberat lagărul
de concentrare nazist de la Dachau.
Războiul de Independență FOTO: Arhivă
1868: S-a
înființat Filarmonica Română, care se numește azi ”George Enescu”
Filarmonica din
Bucureşti a fost fondată în 1868 din iniţiativa unui grup de muzicieni, în
frunte cu Alexandru Flechtenmacher şi Eduard Wachmann (după alte două
tentative, în 1833 şi în 1865).
Filarmonica ”George Enescu” FOTO: Arhivă
Actul de constituire
este datat 29 aprilie 1868, când Societatea Filarmonică Română a
susţinut primul său concert, prezentând capodopere din creaţia clasică şi
romantică. În luna februarie a anului 1888, a fost inaugurat Ateneul Român,
devenit de atunci simbol al culturii naţionale.
1877: Adunarea
Deputaţilor din România adoptă o moţiune prin care se declară starea de război
cu Imperiul Otoman
Conflagrația va
purta numele Războiul pentru Independenţa României. Moţiunea a fost votată
cu 58 voturi pentru, 29 contra şi 5 abţineri.
Războiul de
Independență al României este numele folosit în istoriografia română
pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii
1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de
Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe 4/16 aprilie 1877, România
și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să
traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării
integrității teritoriale a României.
Inițial, până
târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca
aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă
rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi
repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați)
conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna.
Războiul pentru Independenţă FOTO: arhivă
În România a fost
declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați
de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al
turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12/24 aprilie
1877, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, peste nou
construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave
Eiffel. Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la
100 milioane lei aur.
1901: S-a născut Împăratul Japoniei, Hirohito
Hirohito (care a
murit pe 7 ianuarie 1989), cunoscut și ca Împăratul Shōwa, a fost cel de-al
124-lea împărat al Japoniei, conducătorul care s-a menținut cel mai mult pe
tronul țării sale (62 de ani de domnie). Shōwa reprezintă totodată și numele
erei în care a domnit, ea fiind cea mai mare domnie a unui împărat din Japonia.
Hirohito, ultimul împărat japonez FOTO: Arhivă
A fost primul monarh al Tronului crizantemelor, care, în 1946, după înfrîngerea
țării sale în cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost silit să renunțe
la dreptul divin. Sub conducerea sa, Japonia și-a câștigat statutul de mare
putere asiatică.
1918: A murit Barbu
Ştefănescu Delavrancea, scriitor, orator şi avocat român, membru al Academiei
Române
Barbu Ștefănescu
Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a
fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar
al Capitalei. A fost tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum
și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect
din România.
Barbu Ştefănescu Delavrancea FOTO: Arhivă
Barbu Ştefănescu
Delavrancea a fost și un mare avocat, cât şi ministru al lucrărilor publice
extrem de competent şi productiv, dar și primar al Bucureștiului.
1945: Lagărul
de concentrare nazist de la Dachau a fost eliberat de trupele americane
Dachau a fost
primul lagăr de concentrare nazist (în germană Konzentrationslager (KZ))
înfiinţat în Germania, pe terenul unei fabrici de muniţii abandonate lângă
oraşul Dachau, la aproximativ 16 km nord-vest de München, în landul Bavaria.
Lagărul de concentrare şi-a început activitatea la 22 martie 1933, la ordinele
lui Heinrich Himmler, comandantul suprem al SS-ului (în germană
Reichsführer-SS).
Lagărul de concentrare nazist de la Dachau FOTO: Arhivă
După ce a fost
numit inspector al tuturor lagărelor de concentrare, comandantul lagărului,
Theodor Eicke s-a servit de lagărul Dachau ca model pentru toate lagărele
construite ulterior, cât şi ca şcoală pentru ofiţerii SS din efectivele de pază
din sistemul concentraţionar nazist german.
La 27 aprilie 1945,
7.000 de deţinuţi de la Dachau au fost trimişi câteva zeci de kilometri mai la
sud. O zi mai târziu marea majoritate a ofiţerilor SS a părăsit lagărul, iar a
doua zi cei 67.000 de prizonieri rămaşi au fost eliberaţi de o unitate a
armatei americane. Unii dintre gardienii de rang inferior, rămaşi la faţa
locului au fost executaţi sumar de trupele americane.
1945 – Adolf Hitler se căsătorește cu Eva
Braun în buncărul său din Berlin
Hitler îl
desemnează pe amiralul Karl Dönitz ca succesor al său. Atât Hitler cat și Eva
Braun se vor sinucide în ziua următoare.
După miezul nopții,
pe 29 aprilie, Hitler îi dictează testamentele sale lui Traudl Junge. Cel
personal începea cu frazele: ”Deoarece nu am crezut că trebuie să-mi
asum responsabilitatea unei căsătorii pe timpul războiului, am decis acum,
înaintea morții să o iau de nevastă pe femeia care, după mulți ani de prietenie
adevărată, a venit voluntar în orașul, ce era deja învins, pentru a-mi
împărtăși soarta. Ea moare alături de mine ca și soția mea conform dorinței ei”.
Adolf Hitler și Eva Braun FOTO: Arhivă
Testamentul
personal se termină astfel: ”Eu și soția mea am ales moartea pentru a
scăpa de rușinea de a fi forțați să demisionăm sau să ne predăm. Este dorința
noastră să fim incinerați imediat în locul unde eu am înfăptuit cea mai mare
parte a muncii mele de-a lungul celor 12 ani de serviciu în slujba poporului”.
Căsătoria celor doi a avut loc în
aceeași zi martori fiind Joseph Goebbels și Martin Bormann.
Ceremonia a fost
una simplă fără prieteni sau familie, urmată apoi de o mică recepție.
Gertrude Weisker,
verișoara Evei: Nu mai avea motive să ezite. Până atunci a spus că este
căsătorit cu Germania. Dar acum nu mai exista o Germanie, așa că probabil s-a
gândit că putea până la urmă să o ia de soție pe femeia cu care a trăit
împreună 16 ani.
Pentru 36 de ore,
Eva a avut bucuria de a i se spune Frau Hitler, cu toate că noul ei soț
continua să i se adreseze cu domnișoara Braun. În după-amiaza zilei următoare,
când rușii ajunseseră extrem de aproape de centrul capitalei, cei doi decid că
a venit timpul să-și curme viața. După ce își iau rămas bun de la cei din
buncăr, Eva se otrăvește cu cianură, iar Hitler își trage un glonț în tâmplă.
Cadavrele lor sunt scoase afară de adjutanții führerului.
La 2 mai rămășițele
sunt găsite de către soldații ruși în grădina Cancelariei într-un crater făcut
de o bombă. De-a lungul anilor cadavrele au fost îngropate și deshumate de mai
multe ori, până când în aprilie 1970 sunt incinerate complet, iar cenușa este aruncată
în râul Elba.
1954: S-a
născut Jerry Seinfeld, cunoscut actor de comedie america
Jerome “Jerry”
Seinfeld (n. 29 aprilie 1954) este un actor, scenograf și producător de film
american. S-a născut în Brooklyn, New York, într-o familie de evrei; tatăl său,
Kálmán, era originar din Ungaria, iar mama sa, Betty, din Siria. Este un comic
de tip „observator”, comedia sa bazându-se pe observații de multe ori evidente
din viața cotidiană.
Jerry Seinfeld FOTO: Facebook
Faima i-a fost adusă de sitcom-ul Seinfeld, în
care l-a interpretat pe Jerry Seinfeld, o caricatură a propriei sale persoane,
rol pentru care a fost răsplătit cu Globul de aur în 1994.
Jerome Seinfeld a participat și ca producător al acestui serial, împreună cu
prietenul său Larry David.
1975: A murit Radu
Gyr (Radu Demetrescu), poet, dramaturg și eseist român
aprilie 1975,
București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet,
dramaturg, eseist, gazetar patriot român și luptător anticomunist.
O bună perioadă a
fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu.
Radu Gyr
Ultimul cuvânt al
poetului în fața Tribunalului Poporului (procesul din 1945)
„Domnule Președinte, domnilor judecători ai poporului, în inchizitoriul său
de joi seara (31 mai), onorata acuzare a spus răspicat: «Dacă există credință
adevărată, atunci să fie absolvită». Și a mai spus acuzarea: «Sunt prăbușiri de
idealuri, de credințe, dar numai pentru curați». Într-adevăr, sunt naufragii
sufletești. Eu am avut o credință. Și am iubit-o. Dacă aș spune altfel, dacă aș
tăgădui-o, dumneavoastră toți ar trebui să mă scuipați în obraz. Indiferent
dacă această credință a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau
greșită, ea a fost pentru mine o credință adevărată. I-am dăruit sufletul meu,
i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată
de moarte”
2011: A
avut loc căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton
Căsătoria Prințului
William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton a avut loc la catedrala
Westminster din Londra la data de 29 aprilie 2011. Prințul William, Duce de
Cambridge, care este al doilea în linia de succesiune la tronul britanic, a
întâlnit-o prima dată pe Kate
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton FOTO: Arhivă
Middleton în 2001, în timp ce amândoi studiau la
Universitatea Saint Andrews din Scoția.
După căsătorie,
cuplul, care a primit oficial titlul de Ducele și Ducesa de Cambridge cu doar
cîteva ore înaintea căsătoriei, intenționează să locuiască în continuare pe
Insula Anglesey din nordul Wales, unde William continuă să servească în Royal
Air Forces, divizia RAF Search and Rescue, ca pilot de elicopter.
Ziua Veteranilor de Război
Ziua Veteranilor de Război a fost instituită prin Hotărârea
de Guvern nr. 1222/2007 şi se sărbătoreşte în fiecare an la 29
aprilie, în onoarea tuturor militarilor români care au luptat şi şi-au dat
viaţa, pe timpul celor două conflagraţii mondiale, pentru apărarea
independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României. În fiecare an, la 29 aprilie, se
sărbătoreşte Ziua veteranilor de război.
Data la care este marcată această zi aminteşte de 29 aprilie
1902, când regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului
de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit
pentru prima dată titlul de ”veteran de război”, în conformitate cu Convenţia
Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în
acest război.
La articolul 2, Înaltul Decret Regal din
29 aprilie 1902 prevedea: ”Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se
asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la
dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile
viitoare”, notează site-ul oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor
de Război.
Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li
s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi
diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de
luptă. În Războiul de Independenţă (1877-1878), s-au sacrificat
10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii,
notează site-ul amintit anterior.
