La rubrica „Portret de candidat” ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida la alegerile Europarlamentare din 9 iunie.
Cine sunt și ce pregătire au, cu ce s-au remarcat până acum și ce-i recomandă pentru un loc în Parlamentul European. Pentru că, înainte de a pune ștampila pe lista unui partid, e bine să știm câte ceva și despre oamenii care au fost puși în fruntea acelei liste și care au șanse mari să meargă la Bruxelles în numele nostru.
Astăzi – portretul lui Dan Barna, europarlamentar în exercițiu.
Rubrica „Portret de candidat” este realizată de echipa Știrile Zilei, un produs Recorder la care vă puteți abona aici, pentru a urmări rezumatul celor mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.
Mai jos, aveți și varianta scrisă a portretului de astăzi:
A intrat în politică cum opt ani
Dan Barna are 49 de ani, este vicepreședintele USR și deputat de Sibiu aflat la al doilea mandat.
Are o licență în Drept la Universitatea din București și este absolvent de master în Management de proiect la Universitatea Politehnică.
A intrat în politică acum opt ani, mai întâi ca secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene din cabinetul condus de Dacian Cioloș.
„În 2016, de Paști, eram la socrii cu familia. A sunat telefonul. Număr necunoscut. Era Dacian Cioloș, care m-a întrebat dacă nu vreau să vin în echipa de la Fonduri Europene.
Până la urmă am zis da și așa a început totul”, povestește Dan Barna.
Imediat a fost ales președintele USR
S-a înscris apoi în USR, iar din 2017 a fost ales președintele partidului. La acea vreme Nicușor Dan demisiona, pe fondul neînțelegerilor din partid legate de poziționarea cu privire la referendumul pentru susținerea familiei tradiționale.
„Aripa Nicușor Dan” era orientată mai degrabă către susținerea demersului, în timp ce Dan Barna și o facțiune importantă din partid se opuneau iniţiativei pentru redefinirea familiei în Constituţie.
Dan Barna înainte de politică
În primii ani de după 2000, Dan Barna a lucrat pentru organizația neguvernamentală Transparency International la crearea Centrului de Consiliere Anticorupție pentru Cetățeni, iar între 2005 și 2007 a lucrat cu Delegația Comisiei Europene la București, unde a coordonat campaniile de informare privind programul Fondul Europa.
Ulterior a devenit antreprenor specializat în fonduri europene, activitate pe care a derulat-o până când a intrat în politică.
A fost și în atenția DNA
Așa a intrat Dan Barna și în atenția presei și a procurorilor.
A fost acuzat în campania pentru alegerile prezidențiale din 2019 că firma sa a avut numeroase contracte cu primării, consilii judeţene și ministere, unele conduse de oameni ai Partidului Social Democrat.
„Am lucrat cu instituții ale statului care la momentul de față erau conduse… Pe niciunul din contracte nu l-am cunoscut evident nici pe Ponta, nici pe Cazanciuc, nici pe toți ceilalți. Am participat la licitații, am obținut acele contracte pentru că eram furnizori foarte buni și stau liniștit în fața oricui vrea detalii despre oricare dintre contracte până la ultimul leu”, susține actualul candidat.
O anchetă publicată de site-ul Rise Project scotea la iveală că multe dintre proiectele pentru care Dan Barna a oferit consultanță au eșuat. Un exemplu: a oferit consultanță Consiliului Județean Alba pentru ca acesta să obțină o finanțare de peste trei milioane de euro, bani care au fost alocați unui centru de fotocopiere din județ unde urmau să fie angajate persoane cu dizabilități.
Centrul a fost închis după nici doi ani, iar cele câteva persoane care lucrau acolo au rămas din nou fără loc de muncă.
„Proiectul respectiv cu centrul de de copiere de la Sebeș, în proiectul respectiv doar am instruit angajații. Este un proiect al Consiliului Județean Alba”, spune într-un interviu acordat postului Kanal D.
A fost acuzat și de conflict de interese. Mai exact, că o parte din banii accesați cu ajutorul consultanței oferite de firma lui Dan Barna ar fi fost investiți în afacerile familiei sale. S-a apărat, spunând că ancheta Rise Project a fost insuficient documentată.
„Nu exista o firmă a surorii mele. Este un proiect pe care compania mea l-a realizat, proiect în care sora mea a fost unul dintre antreprenori. Și da, mi se poate reproșa că am ajutat-o să își scrie proiectul pe care l-am depus în programul respectiv.
Croitoria aceea nu a fost selectată dintr-un concurs de alte proiecte astfel încât eu să o fi favorizat pe sora mea.
Am, am și avut corespondență. E vreo problemă dacă un membru al familiei mele este unul dintre antreprenori? Nu, pentru că nu e o procedură competitivă de selecție”, afirma politicianul.
De altfel, activitatea firmei lui Dan Barna în domeniul fondurilor europene a fost investigată şi de DNA, ca urmare a unor sesizări făcute de Departamentul de Luptă Antifraudă aflat în subordinea Guvernului. Dan Barna nu a fost pus sub acuzare, iar în cele din urmă au fost clasate cele trei dosare deschise.
A ieșit pe trei la alegerile prezidențiale
Dan Barna a candidat la președinția României în 2019, însă nu a reușit să ajungă în turul doi, acolo unde s-au înfruntat în cele din urmă pentru fotoliul de la Palatul Cotroceni Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă.
A devenit însă vicepremier la finalul lui 2020, după ce partidul său a format o alianță cu PNL și UDMR. La nici nouă luni de la acest moment, formațiunea părăsea coaliția. Tot în 2021, USR și PLUS, partidul de atunci al lui Dacian Cioloș, au fuzionat.
Pe acest fond tensionat, cu ieșirea de la guvernare, au avut loc alegerile interne pentru preşedinţia USR-PLUS, iar Dan Barna s-a clasat pe locul doi, în urma lui Dacian Cioloş.
I-a acuzat pe Dacian Cioloş şi pe cei din formațiunea PLUS că ar fi recurs la „securismele anilor 50” în timpul scrutinului online pentru alegerea preşedintelui USR PLUS.
După ieșirea USR de la Guvernare, Dan Barna a intrat într-un con de umbră, odată ce a pierdut șefia partidului.
Inițial pe locul doi, politicianul deschide listele Alianței Dreapta Unită pentru alegerile Europarlamentare din 9 iunie.
A ajuns în „pole position” pe fondul scandalului iscat între conducerea USR și primarul din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, care declarase că a votat la referendumul pentru redefinirea familiei tradiționale în favoarea revizuirii constituției. Din acest motiv conducerea partidului i-a cerut fostei jurnaliste retragerea din cursa pentru Bruxelles.
