La rubrica „Portret de candidat” ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida la alegerile Europarlamentare din 9 iunie.
Cine sunt și ce pregătire au, cu ce s-au remarcat până acum și ce-i recomandă pentru un loc în Parlamentul European. Pentru că, înainte de a pune ștampila pe lista unui partid, e bine să știm câte ceva și despre oamenii care au fost puși în fruntea acelei liste și care au șanse mari să meargă la Bruxelles în numele nostru.
Astăzi – portretul lui Eugen Tomac, lider al Partidului Mișcarea Populară.
Rubrica „Portret de candidat” este realizată de echipa Știrile Zilei, un produs Recorder la care vă puteți abona aici, pentru a urmări rezumatul celor mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.
Mai jos, aveți și varianta scrisă a portretului de astăzi:
Eugen Tomac, un apropiat al familiei Băsescu
Eugen Tomac s-a născut în 1981 în localitatea Babele, la vremea respectivă în sudul Basarabiei, acum aflată în Ucraina.
A venit în România la 17 ani printr-o bursă oferită de Guvern etnicilor români din jurul granițelor. Primul său loc de muncă a fost la revista Magazin Istoric, ca redactor, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Parlamentului European.
În perioada 2000–2004 a fost președinte al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni, după care a coordonat proiecte de tineret prin Centrul pentru Educație Democratică. Apoi a intrat in sfera de influență a fostului președinte Traian Băsescu, considerat creatorul politic al lui Eugen Tomac.
A fost angajat în 2006, pe când avea 26 de ani, la Palatul Cotroceni, ca expert responsabil pentru relațiile cu românii de pretutindeni. De altfel, în timp a devenit un apropiat al familiei Băsescu.
Secretar de stat în cabinetele Boc și Mihai Răzvan Ungureanu
Din 2009, imediat după ce cabinetul condus de Emil Boc a fost votat, Eugen Tomac a fost numit secretar de stat pentru românii de pretudindeni la Ministerul de Externe. A rămas în funcție și în perioada guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, șeful SIE ajuns premier.
A demisionat în 2012, după căderea cabinetului Ungureanu.
A devenit pentru o scurtă perioadă consilier de stat la Administrația prezidențială, iar la finalul anului 2012 a câștigat primul mândat de deputat în Parlamentul României.
Pentru el a urmat un nou mandat în Camera Deputaților și la alegerile din 2016. A fost membru PDL din 2008 până în 2012, iar din 2013 a ajuns în conducerea Partidului Mișcării Populare.
Din postura de lider PMP a fost propus, în 2016, și pentru funcția de premier.
Șefia PMP, o epopee
De altfel este cel mai longeviv lider al acestei formațiuni, pe care a condus-o în total aproximativ șapte ani, cu câteva perioade de pauză.
Șefia Partidului Mișcarea Populară a fost disputată în ultimii ani de Eugen Tomac și Cristian Diaconescu, provocând un scandal care mai are și azi ecouri.
Pe scurt: Cristian Diaconescu acuza în 2022 că Eugen Tomac nu a fost ales legal președinte al partidului. A mai urmat încă un congres în 2023, la care tot Eugen Tomac a ieșit șef. Nemulțumit, Cristian Diaconescu a contestat în instanța situația. O primă decizie, în favoarea lui Eugen Tomac, a fost dată în 2022. Recent, PMP a anunța că recursul lui Cristian Diaconescu a fost respins de Curtea de Apel București.
Pe acest fond, PMP a fost aproape să rateze participarea la alegerile din 9 iunie pentru că Biroului Electroral Central a respins protocolul de constituire a alianței Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei.
Situația a fost tranșată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a validat pnă la urmă protocolul alinței Dreapta Unită.
Eugen Tomac vrea unirea României cu Republica Moldova
A terminat Facultatea de Istorie la Universitatea din București în 2003, iar lucrarea de licență a avut tema „Basarabia, provincie românească la periferia URSS”.
De altfel, preocupările lui Eugen Tomac cu privire la Republica Moldova trec dincolo de sfera relațiilor diplomatice. Înainte de alegerile pentru Parlament din 2020, Eugen Tomac declara obiectiv de țară unirea României cu Republica Moldova. Tot atunci susținea și un parteneriat mai strâns între Biserică și Stat.
A câștigat primul său mandat de eurodeputat în 2019.
S-a remarcat la Bruxelles după ce a dat în judecată Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru refuzul de primi România spațiul Schegen.
Tribunalul de la Luxembourg i-a respins acțiunea, iar politicianul a făcut recurs.
De altfel, a militat pentru primirea țării noastre în spațiul de liberă circulație și în dezbaterile din plenul legislativului european.
Acum ocupă locul trei pe listele alianței Dreapta Unită, chiar după Vlad Voculescu, politician pe care-l critica în pandemie.
