Înarmaţi cu detectoare de
metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii
amatori au reușit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină
vestigii din vremuri trecute.
Stelian Chiriac și o parte dintre monedele romane descoperite FOTO Facebook
Şi unii chiar au cu ce se „lăuda“.
Printre cei cărora şansa le-a surâs din plin este şi Stelian Chiriac, de loc
din Gârcina, judeţul Neamţ. Deşi practica detecţia de foarte puţin timp, el a
descoperit, unul după altul, într-un interval foarte scurt, câteva tezaure
romane pe dealul Balaurul, în apropiere de oraşul Piatra Neamţ.
Primul a fost găsit pe 12
martie 2023, constând în 209 denari romani, pe 19 martie a scos din pământ alţi
408, următoarele reuşite fiind la finalul acelei luni, fiind vorba de 45 de
monede, 82, respectiv 119. Pe ele sunt bătute chipurile unor împăraţi: Traian, Nerva,
Otho, Vespasian, Domiţian, dar şi figuri feminine.
Toate au fost predate Direcţiei
pentru Cultură, aşa cum prevede legea. Aceste comori au găsite în locuri
diferite de la poalele pădurii de pe Balaurul, unele fiind în vase de ceramică.
Stelian Chiriac s-a apucat de detecție în februarie 2023, mai descoperind un
vârf de săgeată, unul de lance, un inel de bronz cu pecete, dar şi un creuzet
pentru topit metale, din păcate crăpat.
„Poate-s norocos, cine ştie… Nici mie nu-mi venea să
cred ce mi se întâmplă într-un timp aşa de scurt, să descopăr aşa ceva. Sunt extrem
de curios să aflu şi eu ce-a fost pe dealul Balaurul, că ceva e acolo, probabil
o veche aşazare. Dovadă stau şi cele găsite de mine“, a spus nemţeanul despre isprăvile sale.
Un topor-sceptru, vechi de 6000 de ani
Un alt pasionat este
inginerul silvic Marius Irimia, actual viceprimar la Piatra Neamţ. Destăinuia că,
înainte de a cutreiera în lung şi lat locuri de prin judeţul Neamț, se
informează temeinic din cărţile de istorie, dar se bazează şi pe „ochi“. De
exemplu, când cercetează un deal este atent să vadă dacă e vreo terasă, un loc
ce ar fi putut fi locuit de strămoşii noştri.
Topor descoperit de Marius Irimia FOTO Facebook
Una dintre descoperiri datează
din ziua de 12 ianuarie 2020, când a ajuns în zona comunei Mărgineni. Afirma că
„nu aduce anul ce aduce ceasul“, după
ce a scos din pământ un artefact foarte vechi şi valoros din punct de vedere
arheologic: un topor de aramă, cu braţele dispuse în cruce, cu un braţ cu tăişul orizontal şi celălalt cu tăişul
vertical, perpendicular unul pe celălalt.
„E din perioada Cucuteni, una dintre cele mai
misterioase civilizaţii ale eneoloticului de pe teritorul ţării. Chiar dacă la
prima vedere, toporul pare o piesă banală, asemănându-se cu un târnăcop miniatural,
povestea lui e fascinantă. Acest model de topor de aramă este printre primele
modele apărute în România, în urmă cu circa 6000 de ani“, declara Marius Irimia.
Toporul era considerat un
simbol al puterii la comunitaţile eneolitice, fie ca simbol individual (al
puterii şefului de trib, un fel de sceptru care atesta autoritatea), fie ca
simbol al întregii comunităţi. În decursul anilor, inginerul are la activ şi
alte performanţe arheologice – sute de monede (denari imperiali emişi de monetările
de la Roma), o sabie veche de peste 4000 de ani, etc.
Patru topoare din Epoca Bronzului, descoperite de un polițist
Cel mai nou dintre pasionaţii
de detecţie care şi-a trecut în cont o reuşită remarcabilă este poliţistul
criminalist George Andrei Prichici, vicepreşedintele Clubului Metal Detect
Roman. El a descoperit, pe 25 februarie 2024, în apropierea unei zone unde se
lucrează la Autostrada Moldovei, patru topoare milenare, cu greutăţi de 1.556 grame,
2.711, 3.797 şi 4.904 grame.
Andrei Prichici, un polițist pasionat de detecție FOTO Facebook
„Mi-am dat seama imediat despre importanţa obiectelor
găsite, context în care am săpat cu atenţie, pentru a nu le deteriora. Sentimentul
a fost unic. Nu am mai găsit obiecte atât de vechi. Din cercetările mele,
topoarele provin din perioada Epocii Bronzului timpuriu, circa 3.500-2.200
îainte de Hristos“, a declarat,
pentru „Adevărul“, poliţistul de la Serviciul Investigaţii Criminale.
Cele patru artefacte au fost
predate Directiei pentru Cultură. A dezvăluit că, în trecut, a mai avut parte
de emoţii provocate de găsirea unor monede romane, fibule, podoabe, bijuterii
din bronz, argint, dar şi altele din perioada medievală. Detecţie practică din 2018,
când împreună cu un cunoscut, Ovidiu Constantin, au înfiinţat Club Metal Detect
Roman.
Un coleg de-al lor, Nicu
Mura, are şi el motive de mare satisfacţie. Pe 21 octombrie 2022, el a găsit pe
teritoriul comunei Icuşeşti un tezaur vechi de 3000 de ani. Artefactele, circa
130 la număr – bijuterii, aplice, nasturi, colane şi fibule – sunt datate din
Epoca Bronzului şi Epoca timpurie a Fierului, dar mai era şi un pumnal tip Akinakis,
datat din secolele 7-5 î.Hr.
